Argintul a înregistrat recent un nou record istoric, la 64 de dolari pe uncie. În timp ce aurul a continuat să depășească metalul alb ca rezervă de valoare, Deutsche Welle examinează de ce argintul câștigă din nou o importanță tot mai mare la nivel global.

Ce s-a întâmplat cu prețurile argintului în 2025?

Argintul a cunoscut o creștere puternică, prețurile crescând de peste dublu, de la aproximativ 30 de dolari pe uncie (24,54 euro) la începutul anului, la un nivel record de 64,65 dolari pe uncie pe 12 decembrie.

Metalul se tranzacționa în ianuarie la un preț de aproape 30 de dolari pe COMEX, divizia de mărfuri a Bursei Comerciale din New York (NYMEX). Apoi, a evoluat în intervalul 37-40 de dolari pe parcursul verii, înainte de a crește decisiv în septembrie.

Ritmul creșterilor s-a accelerat ulterior, cele mai puternice progrese înregistrându-se în ultimele trei luni ale anului.

Creșterea de aproximativ 110% de la începutul anului marchează o redresare dramatică pentru argint, considerat mult timp „vărul sărac” al aurului, deoarece aurul are de obicei performanțe superioare în perioadele de creștere a piețelor.

În ciuda avertismentelor unor investitori cu privire la potențialul unei corecții pe termen scurt a prețurilor, sentimentul față de argint rămâne în general pozitiv până în anul viitor.

Înainte de 2025, argintul a petrecut cea mai mare parte a ultimului deceniu tranzacționându-se între 15 și 25 de dolari pe uncie, cu vârfuri ocazionale de peste 30 de dolari în perioadele de entuziasm speculativ, dar nu a reușit să mențină un impuls ascendent de durată.

Chiar și la vârfurile anterioare din 1980 și 2011, argintul a atins aproximativ 49 de dolari pe uncie, mult sub creșterile aurului de peste 1.900 de dolari pe uncie.

Anul acesta, însă, prețul aurului a fost în urma argintului în termeni relativi, crescând cu aproximativ 60% până la aproximativ 4.340 de dolari pe uncie, comparativ cu o creștere de peste dublare a prețului argintului.

Scăderea argintului la niveluri record a fost determinată parțial de un dolar american mai slab și de așteptările privind reducerile ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală, care tind să sporească atractivitatea metalelor prețioase ca active refugiu.

Factori mai importanți, însă, au jucat un rol decisiv, în special în ceea ce privește restrângerea ofertei globale, pe măsură ce producția se luptă să țină pasul cu cererea.

Cu ce provocări se confruntă producția de argint?

America Latină, care reprezintă mai mult de jumătate din producția mondială de argint, se confruntă cu o scădere a producției pe măsură ce minele îmbătrânesc și rezervele se epuizează.

Mexicul, responsabil pentru aproximativ 25% din aprovizionarea globală, a înregistrat scăderi ale producției de două cifre în ultimii ani.

Una dintre cele mai mari mine ale țării, San Julian din nordul statului Chihuahua, se apropie de sfârșitul duratei sale de viață operaționale până în 2027. Mina este un atu cheie pentru Fresnillo, dar calitatea minereului se deteriorează, iar rezervele sunt pe cale să se epuizeze.

În același timp, Peru, Bolivia și Chile, care împreună furnizează aproximativ o treime din aprovizionarea globală cu argint, se confruntă cu o scădere a conținutului de minereu, ceea ce face ca extracția să fie mai costisitoare și mai puțin eficientă.

Aceste țări se confruntă, de asemenea, cu instabilitate politică și reglementări miniere mai stricte, care au descurajat investițiile noi în sector.

Potrivit analiștilor de la GlobalData, cu sediul la Londra, se așteaptă ca producția de argint din America Latină să stagneze sau să înceapă să scadă până la sfârșitul deceniului, cu excepția cazului în care se descoperă noi zăcăminte sau se introduc politici de sprijin.

Între timp, piața argintului a înregistrat un deficit structural pentru al cincilea an consecutiv, potrivit Institutului Argintului.

Institutul estimează că cererea globală va depăși oferta cu aproximativ 95 de milioane de uncii în acest an.

De ce crește cererea de argint?

Cererea de argint este în creștere nu doar pentru că este considerat o rezervă de valoare, ci și pentru că a devenit o componentă esențială a tehnologiei moderne și a energiei curate.

Proprietățile sale unice, inclusiv cea mai mare conductivitate electrică și termică dintre toate metalele, îl fac indispensabil pentru industriile globale în creștere rapidă.

Panourile solare, de exemplu, se bazează pe pastă de argint pentru a conduce electricitatea, iar pe măsură ce guvernele se străduiesc să atingă obiective de energie regenerabilă, se așteaptă ca cererea din sectorul solar să crească brusc.

Vehiculele electrice necesită cu până la două treimi mai mult argint decât vehiculele cu motor cu ardere internă, deoarece metalul este utilizat în baterii, cablaje și infrastructura de încărcare, consolidând rolul argintului în viitorul transportului ecologic.

Argintul joacă, de asemenea, un rol din ce în ce mai important în economia digitală. Cipurile de inteligență artificială și centrele de date se bazează pe argint pentru a asigura circuite electrice extrem de eficiente, unde viteza și fiabilitatea sunt esențiale.

Capacitatea argintului de a gestiona sarcini electrice mari ajută la menținerea integrității semnalului și a performanței stabile la scară largă, în timp ce conductivitatea sa termică ridicată ajută la disiparea căldurii intense generate de sarcinile de lucru bazate pe inteligență artificială.

În ciuda scăderii utilizării în monede și lingouri, alte aplicații tradiționale, cum ar fi bijuteriile, electronica, dispozitivele medicale și bunurile de consum, rămân puternice.

Institutul Argintului se așteaptă ca cererea industrială globală de argint să continue să crească constant în următorii cinci ani.

Oxford Economics a declarat luna aceasta că cererea de argint din sectorul auto va crește cu o rată anuală de 3,4% până în 2031 și că metalul va beneficia de o creștere estimată de 65% a construcției de centre de date din SUA în aceeași perioadă.

Care este rolul istoric al argintului ca monedă?

Timp de mii de ani, argintul a fost considerat un mijloc de schimb și o rezervă de valoare. Civilizațiile antice l-au folosit în comerț datorită rarității, durabilității și divizibilității sale.

Importanța argintului a crescut după ce coloniștii europeni au descoperit vaste zăcăminte în America Latină, ceea ce l-a ajutat să devină un metal utilizat în tranzacțiile cotidiene.

Piesele spaniole de opt, monede de argint în valoare de opt reali, au devenit prima monedă comercială globală din lume, circulând din America în Europa și Asia.

În secolul al XIX-lea, multe țări, inclusiv Statele Unite și Regatul Unit, și-au fixat monedele atât la aur, cât și la argint. Termenul „liră sterlină” se referea inițial la o liră de argint.

Argintul și-a pierdut rolul monetar în secolul al XX-lea, pe măsură ce țările au abandonat standardul argintului. Băncile centrale au păstrat aurul, în timp ce argintul a fost din ce în ce mai mult direcționat către utilizări industriale.

Cu toate acestea, argintul și-a păstrat reputația de protecție împotriva inflației și a turbulențelor financiare, o moștenire înrădăcinată în lunga sa istorie ca monedă de zi cu zi.

Prețurile paladiului au crescut în timpul tranzacțiilor de miercuri, susținute de achizițiile tehnice pentru mai multe metale prețioase, în special argintul, care a atins niveluri record, pe fondul incertitudinii continue privind politica Rezervei Federale a SUA.

Mișcările zilnice ale prețurilor paladiului sunt influențate de aceiași factori care determină complexul mai larg al metalelor prețioase, în principal așteptările privind ratele dobânzilor din SUA, puterea dolarului și apetitul general pentru risc în rândul investitorilor.

Reuters a relatat că investitorii au rămas prudenți înaintea datelor cheie privind ocuparea forței de muncă în SUA, precum și a cifrelor viitoare privind inflația, ceea ce a determinat încasări de profit pe piețele metalelor în urma unei creșteri puternice pe parcursul anului 2025. În acest context, paladiul a înregistrat creșteri modeste, în timp ce platina a rămas relativ stabilă.

Aceste evoluții sunt deosebit de semnificative având în vedere că paladiul, la fel ca aurul și argintul, are prețuri la nivel global. Așteptările privind ratele dobânzilor mai mici sau un dolar mai slab tind să susțină activele neperformante, în timp ce sensibilitatea crescută la datele economice duce adesea la o reducere a riscului pe termen scurt pe piețele metalelor.

Reuters a menționat, de asemenea, că întârzierile și lacunele în colectarea datelor economice din SUA, cauzate de închiderea guvernului, au complicat și mai mult perspectivele macroeconomice, adăugând un nivel suplimentar de incertitudine pentru traderii care își poziționează portofoliile.

Reevaluarea politicii europene privind motoarele cu ardere internă a devenit un factor cheie pe termen mediu pentru cererea de paladiu.

Pe 16 decembrie, au apărut semnale că Comisia Europeană și-ar putea relaxa poziția privind interzicerea vehiculelor noi cu motor cu ardere internă până în 2035. Potrivit Reuters, Comisia se pregătește să revizuiască planul actual permițând vânzarea în continuare a anumitor vehicule care nu sunt complet electrice, sub presiunea principalelor state membre și a industriei auto.

Conform propunerilor citate de agenție, obiectivul de reducere a emisiilor ar putea fi ajustat de la 100% la 90% până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021, prelungind potențial durata de viață a vehiculelor hibride plug-in și a vehiculelor cu autonomie extinsă.

Într-un raport separat, Reuters a declarat că Comisia Europeană are în vedere și mecanisme de compensare care ar permite continuarea vânzărilor de vehicule cu motor cu ardere internă după 2035 prin utilizarea combustibililor alternativi sau prin contabilitatea oțelului verde.

Această schimbare de politică este extrem de relevantă pentru așteptările privind prețul paladiului, având în vedere legătura sa strânsă cu motoarele cu ardere internă, unde este utilizat în convertoare catalitice pentru a reduce emisiile nocive ale vehiculelor pe benzină. Orice prelungire a ciclului de viață al vehiculelor cu ardere și hibride din Europa ar putea încetini erodarea bazei principale de cerere pentru paladiu.

Reuters l-a citat pe un strateg în domeniul mărfurilor de la WisdomTree, care a declarat că o astfel de schimbare de politică ar sprijini probabil vehiculele cu ardere internă, care se bazează pe paladiu și platină.

În ceea ce privește oferta, echilibrul pieței de paladiu rămâne în centrul atenției, în special în urma îndrumărilor actualizate de la Norilsk Nickel din Rusia, cel mai mare producător de paladiu din lume.

Conform estimărilor recente, compania se așteaptă ca piața paladiului să fie în general echilibrată în 2025, dacă se exclude cererea de investiții, dar să înregistreze un deficit de aproximativ 200.000 de uncii dacă se include cererea de investiții. Pentru 2026, Norilsk se așteaptă la un deficit de aproximativ 100.000 de uncii chiar și fără cerere de investiții.

Aceste distincții sunt esențiale, deoarece paladiul este o piață relativ mică și concentrată, ceea ce înseamnă că schimbările în fluxurile de investiții sau în cererea de ETF-uri pot modifica semnificativ dinamica cererii și ofertei și sentimentul prețurilor.

În acest context, un raport al Asociației Indiene a Lingourilor și Bijutierilor a menționat că paladiul a crescut cu aproximativ 25% de la începutul ultimei creșteri, alături de câștiguri puternice la argint și platină, ilustrând modul în care impulsul s-a răspândit în complexul metalelor prețioase.

În ceea ce privește prețurile, datele de piață au arătat că contractele futures pe paladiu NYMEX pentru decembrie 2025 s-au tranzacționat în jurul valorii de 1.592,8 dolari pe uncie, cu câștiguri intraday notabile. Prețurile spot și futures pot diverge în funcție de lichiditate, disponibilitatea ofertei pe termen scurt și condițiile de finanțare.

Privind în perspectivă, performanța puternică a paladiului în 2025 i-a determinat pe analiști să își reevalueze perspectivele pentru 2026, piața fiind prinsă între două narațiuni concurente: sprijinul structural din partea ofertei constrânse și a evoluțiilor politicilor care ar putea extinde cererea de motoare cu ardere internă, versus obstacolele pe termen lung generate de extinderea vehiculelor complet electrice și riscurile de substituție.

Proiecțiile consensuale indică o gamă largă de prețuri în 2026, cu estimări medii cuprinse între 1.250 și 1.300 de dolari pe uncie, reflectând incertitudinea crescută în urma creșterii abrupte din acest an.

În timpul orelor de tranzacționare din SUA, contractele futures pe paladiu cu livrare în martie au crescut cu 3,5%, ajungând la 1.714,5 dolari pe uncie, la ora 16:52 GMT.

Bitcoin a înregistrat o creștere modestă miercuri, tranzacționându-se peste nivelul de 88.000 de dolari, după pierderi limitate la începutul săptămânii. Cu toate acestea, câștigurile au rămas plafonate pe fondul ieșirilor continue din fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) listate în SUA, alături de incertitudinea persistentă cu privire la traiectoria ratei dobânzii a Rezervei Federale, menținând investitorii prudenți.

Cea mai mare criptomonedă din lume a crescut cu 1,3%, ajungând la 88.497 de dolari, până la ora 09:53 ET (14:53 GMT).

Bitcoin a continuat să se miște într-un interval îngust, luptând să-și recapete avântul, deoarece apetitul slab pentru risc și lipsa unor noi catalizatori au afectat prețurile, chiar dacă piețele financiare în general au rămas relativ stabile.

Bitcoin se stabilizează pe fondul ieșirilor de ETF-uri și al prudenței Fed

Presiunea asupra Bitcoin s-a intensificat pe măsură ce ieșirile din ETF-urile Bitcoin spot din SUA au persistat. Datele au arătat că aceste fonduri au înregistrat răscumpărări nete în sesiunile recente, prelungind o tendință de retragere care a stârnit îngrijorări cu privire la scăderea cererii instituționale.

Ieșirile de fonduri ETF au eliminat una dintre sursele cheie de sprijin care anterior contribuiau la creșterea Bitcoin la începutul acestui an.

Piețele de criptomonede s-au inspirat și de datele economice americane, investitorii reevaluând așteptările privind politica monetară în urma semnalelor mixte de pe piața muncii.

Cele mai recente date privind locurile de muncă din SUA au indicat o creștere mai lentă a ocupării forței de muncă, alături de o creștere treptată a ratei șomajului, sugerând că piața muncii ar putea intra într-o fază de răcire. Cu toate acestea, încetinirea nu a fost suficient de pronunțată pentru a oferi Rezervei Federale un semnal clar de a accelera reducerile ratelor dobânzilor.

Aceste evoluții au complicat așteptările privind următoarele mișcări ale Fed, deoarece factorii de decizie continuă să echilibreze semnele de înrăutățire a condițiilor de muncă cu inflația care rămâne peste țintă.

Prin urmare, incertitudinea a crescut pe piețe cu privire la momentul și ritmul oricăror reduceri viitoare ale ratelor dobânzii, un factor care a afectat activele sensibile la risc, inclusiv criptomonedele.

Atenția se îndreaptă acum către datele privind inflația din SUA, care vor fi publicate joi.

Prețurile criptomonedelor astăzi: Mișcări limitate între altcoin-uri

Majoritatea criptomonedelor alternative importante au înregistrat mișcări limitate miercuri, reflectând contextul prudent al pieței. Rapoartele din mass-media au indicat, de asemenea, o lichiditate slabă în spatele acțiunii reduse a prețului.

Ethereum, a doua cea mai mare criptomonedă din lume, a scăzut cu 1,2%, ajungând la 2.957,16 dolari.

Între timp, XRP, a treia cea mai mare criptomonedă la nivel global, a crescut cu 1%, ajungând la 1,94 dolari.

Prețurile petrolului au crescut cu peste 2% miercuri, după ce președintele american Donald Trump a ordonat o blocadă totală asupra tuturor petrolierelor sancționate care intră sau ies din Venezuela, escaladând tensiunile geopolitice într-un moment în care îngrijorările legate de cererea globală sunt în creștere.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,41 dolari, sau 2,4%, până la 60,33 dolari pe baril până la ora 10:18 GMT, în timp ce contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,42 dolari, sau 2,6%, până la 56,69 dolari pe baril.

Prețurile petrolului se stabilizaseră în sesiunea precedentă aproape de minimele ultimilor cinci ani, pe fondul progreselor în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, deoarece orice potențial acord ar putea duce la o relaxare a sancțiunilor occidentale asupra Moscovei, eliberând cantități suplimentare pe o piață deja confruntată cu o cerere globală fragilă.

Marți, Trump a emis un ordin prin care impune o blocadă asupra tuturor petrolierelor sancționate care intră și ies din Venezuela, adăugând că consideră acum conducerea țării o organizație teroristă străină.

Warren Patterson, analist în domeniul petrolului la ING, a declarat: „Riscurile legate de Rusia sunt bine cunoscute și în mare parte incluse în prețuri, dar există riscuri clare legate de aprovizionarea cu petrol din Venezuela.”

Declarațiile lui Trump au venit la o săptămână după ce Statele Unite au confiscat un petrolier sancționat în largul coastei Venezuelei.

Rămâne neclar câte nave vor fi afectate de decizie, cum vor aplica Statele Unite blocada asupra navelor sancționate sau dacă Trump va desfășura Garda de Coastă a SUA pentru a intercepta navele, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută. În ultimele luni, Statele Unite au desfășurat nave militare în regiune.

În timp ce multe nave care transportă petrol venezuelean sunt supuse sancțiunilor, alte nave care transportă țițeiul țării, precum și petrolul din Iran și Rusia, nu sunt sancționate. Navele cisternă închiriate de Chevron continuă să transporte țiței venezuelean către Statele Unite în baza unei licențe acordate anterior de Washington.

Muyu Xu, analist senior în domeniul petrolului la Kpler, a declarat: „Producția de petrol din Venezuela reprezintă aproximativ 1% din producția globală, dar aprovizionarea este concentrată în rândul unui grup mic de cumpărători, în principal rafinăriile independente din China, cunoscute sub numele de ceainice, Statele Unite și Cuba.”

Ea a adăugat că China este cel mai mare cumpărător de țiței venezuelean, reprezentând aproximativ 4% din importurile sale totale de petrol.

Prețurile au fost, de asemenea, susținute suplimentar de o scădere accentuată a stocurilor de petrol din SUA.

Datele de la Institutul American al Petrolului, citate marți de surse de piață, au arătat că stocurile de țiței din SUA au scăzut cu 9,3 milioane de barili săptămâna trecută. Dacă va fi confirmată de datele Administrației pentru Informații Energetice din SUA, care vor fi publicate miercuri, scăderea ar fi mult mai mare decât scăderea de 1,1 milioane de barili așteptată de analiștii chestionați de Reuters.